În irealitatea îndepărtată…

La început a fost Cuvântul, nimeni nu-l constestă pentru că nimeni nu a vrut să fie primul care să fie.

De bucurie că a fost, s-a învârtit Cuvântul în cerc, iute-iute, până s-a împiedicat de Nimic și s-a dat de-a berbeleacul prin Haos. S-a julit și-a sângerat, iar din praf și sânge vâscos de literă nescrisă s-a ființat Ideea.

Ideea… oh, draga Idee, ea încă nu vrea să fie, că-i anxioasă și îi e teamă de eșec și e firavă ca lujerul de ghiocel hămesit de-un clopot mare-alb. Dar dacă a fost, cum să nu mai fie? Fugind. Și-a fugit de-a lungul, de-a latul, de-a curmezișul, în cerc și în zig-zag, în tăcere și pe negândite până a căzut lată pe o canapea de piatră. Și-a vorbit. Multe și neîncetat, până s-a terminat de autopsihanalizat.

O surată de piatră – o stea neumblată – a văzut tot din cer și s-a încruntat nițel. Și-a rupt din colțuri, a adăugat lumină și a frământat o cocă divină. A înălțat-o, să nu stea bălțată, dar a rămas o masă latentă, dementă, necruntă și frântă. Și-a căzut. A căzut pe Pământ atât de lent până a devenit Talent, ca tu să știi că-i coca ta, din tine, dar nu se lasă găsită dacă nu o cauți bine.

Din lentoarea sa neobrăzată, Pământul a devenit o mare frazată – din piatră-n plastic, din mână-n cloud până carnetul s-a confundat cu internetul și oamenii au socializat prin ecran.

Așa s-au întâlnit Cuvântul, Ideea și Talentul.

Pe-nserate, când soarele se sparge-n nenumărate celeste nevertebrate, cu beri reci și alune sărate-n față, s-au consultat într-un pub mai ceva ca-ntr-un astrolab – stele și miere, zorele, probleme, competiții, dileme și lumini printre ele. Și… baaam!

Era anul de grație 2008 și-a apărut SuperBlog… 😀

În realitatea imediată…

…și-n 2019, pe-nserat, ca-n vremea acelui triumvirat, am hotărât eu să ies la măturat… de cuvinte. Și spun că mă înscriu din nou la SuperBlog, ediția de primăvară, și-ți recomand și ție s-o faci, c-un blog, într-o dulce feerie.

La 1 martie, în al 11-lea an de SuperBlog, cea mai antrenantă competiție de blogging creativ din România, dă startul ediției cu numărul 18 – Spring SuperBlog 2019, ediția cu flori, soare și gală cu parfum de mare, care ține de pe 1 martie, cu-o primă probă pe post de mărțișor 😀 , până pe 18 aprilie.

În decursul timpului, SuperBlog a fost școală, dar și rampă de lansare pentru mulți dintre pasionații de blogging. Aici înveți să-ți folosești vocea, să-ți exploatezi talentul, să scrii după un brief, să respecți termene limită, să valsezi grațios cu inspirația și poezia din spatele cuvintelor reci și tehnice.

E nevoie de un pic de curaj și hotărâre pentru a trece victorios linia de sosire. Mai ales dacă suferi de constantă inconstanță, cum e cazul meu, SuperBlog e ca un antrenor care știe cât de multe poți să faci și te provoacă să-ți depășești limitele.

4 gânduri despre „Dintr-un triumvirat împestrițat, un SuperBlog împrimăvărat

  1. Ce frumos ne-ai purtat prin ”ancestrale”, de la triumviratul de forta, pana la realitatea imediata, cu buuuuuM. Mi-a placut la nebunie. Invitatia imbracata in ”poveste”, fara pic de egoism, merita toate aprecierile, toate stelutele… Iti tineM tie pumnii deocamdata, ca suntem noi_nouti in ale blogului, dar poate data viitoare ne incumetam si asta mai ales de dragul invitatiei tale… Felicitari si bafta 🙂

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un comentariu