Dacă ești un tânăr din România și ai avut ”șansa” de a sta la internat în timpul liceului, la cămin, pe când erai student, printre borcane de zacuscă și conserve, sau în chirie, sigur a existat măcar un moment în care să te fi gândit serios la cum ar fi să ai propria casă și să nu dai o treime din salariu pe o chirie decentă.

Dacă am fi trăit cu câteva sute de ani în urmă,”problema” ar fi fost rezolvată cu ajutorul unei nunți. Iubire, atracție, comunicare erau concepte fără importanță în trecut, zestrea fetei și avuția băiatului erau hotărâtoare pentru căsătorie. În plus, invitații cinsteau mirii nu doar cu bani, dar îi și ajutau cu materiale și mână de lucru să-și construiască prima casă. Mentalitatea s-a schimbat, dar nevoia de a deține propria locuință a rămas acolo, întipărită în felul nostru de a fi.

Gândul de ”a fi cândva la casa mea” m-a urmărit de mic copil. Nu iubeam marea, iubeam nisipul din care puteam să construiesc, cu propriile-mi mâini, castele uriașe și clădiri cu forme alambicate, ce dispăreau la primul val mai mare. Nu iubeam păpușile, ci plastilina, din care puteam să creez ceva, orice, dar să fie făcut de mine, să pot spune cu mândrie ”eu l-am făcut”. Probabil că mă ”antrenam” pentru momentul absolutamente-totalmente-genialmente extraordinar de fericit în care mi-aș fi permis să-mi construiesc propria casă.

După ani buni de strâns cureaua până la os, un mic împrumut și o mare posibilitate să trebuiască să schimb cureaua, deja tocită de vreme, cu o alta si mai strânsă în următorii ani, am reușit să adun banii necesari pentru a cumpăra un teren și a-mi construi propria casă, la care visez de când mă știu și pe care mi-am imaginat-o în cel mai mic detaliu.

După consultarea cu o echipă de arhitecți și ingineri, dorințele mele s-au concretizat într-un plan de casă primitoare, doar cu partener, urmând să o dezvolt pe verticală în momentul în care familia s-ar mări. Cu două dormitoare, o bucătărie deschisă spre un living luminos, un birou, o terasă, unde o să amenajez o bucătărie în aer liber, alături de o zonă cu fotolii și șezlonguri, bune pentru tolănit în zilele toride, și o grădină în care să plantez toată gama de plante și copaci care-mi plac, de la iarbă de pampas, bougainvillea, copaci cu frunze roșii pe un fundal de verde crud, casa mea va fi perfectă. Însă, până la tencuieli decorative, amenajări interioare și amenajări exterioare, cuvântul din poveste înainte mult mai este.

A urmat etapa în care am cerut autorizații și avize de la 15.000 de instituții. Mă rog, nu chiar 15.000, dar atât de multe îmi păreau, pentru că aveam nevoie de Certificat de Urbanism, un studiu geotehnic, avize pentru electricitate, canalizare, alimentarea cu apă, gaze, salubritate și așa mai departe. Am obținut Autorizația de construire, ce-mi părea, la început, un miraj, o fata-morgana a celor ce-și doresc propria casă.

Am tras aer în piept și am sărbătorit momentul cu ciocolată caldă băută din pahare de șampanie cu picior înalt, unde altundeva decât în livingul casei mele mândre, noi și frumoase. Mă rog, pe locul unde se va ridica livingul casei mele, deocamdată e doar un teren cu ierburi și un contur trasat de mine cu vopsea albă pe pământ. Atunci m-a izbit: am nevoie de atât de multe! M-am simțit ca personajele din desene animate cărora le ies ochii din orbită și li se umple de cercuri concentrice, de la mic la mare și invers, apoi cad pe spate cu picioarele în sus.

Să găsești cele mai bune și mai ieftine materiale de construcții nu e un lucru ușor, având în vedere oferta variată a pieței. O bună documentare în prelabil te va scuti de senzația aia în care te simți caraghios pentru că ai aruncat pe fereastră bani pe care îi puteai folosi ca să cumperi o fereastră cu tâmplărie PVC.

După o scurtă analiză a pieței, căci la despicat firul în patru sunt maestră, am observat că, indiferent de produs, cumpărat direct de la producător e cu mult, mult mai ieftin decât în magazine, unde bunurile capătă o serie de adaosuri comerciale. Dacă ai nevoie de materiale de construcții în cantități mari, prețul de la fabrică poate fi chiar mai mic, însă iscusința mea la negocieri e atât de mare încât nu există. În plus, fiecare producător e specializat pe un anumit segment și, pentru a aduna laolaltă toate materialele necesare pentru construcția unei case, poate fi un proces chiar mai greoi decât tăvălugul de autorizații și avize.

Întâmplător, căutând materiale pentru structură și fundație, am dat de Casa de Comenzi Vindem-Ieftin.ro, un concept foarte mișto în sensul că mă vor ajuta pe mine să economisesc bani, timp, energie, tehnici de negociere inexistente și hârtie, că aș fi ajuns să-mi printez liste kilometrice cu date de contact de la producători de sârme, dublupiulițe, cherestea, cofraje sau mai știu eu ce.

vindem-ieftin

Treaba e simplă: Vindem-Ieftin.ro e un broker al materialelor de construcție, are parteneriate cu firme ce fabrică tot ce trebuie pentru construcția unei case. Nu e ca și când aș merge eu la un producător de materiale pentru structură și fundație și, printre PC52, oțel cu profil periodic laminat la cald, OB37, oțel beton neted cu rezistență 37, etrieri, sârme și ocheade către țevi aș cere o reducere de nu-știu-cât-la-sută. Tind să cred că nu aș primi, în primul rând, pentru că ar fi pentru prima oară când am avea contact și, în al doilea rând, ar fi ultima oară când aș avea vreo legătură cu acea firmă, că altă casă nu mai pup și am banii numărați pentru următorii buni, buni ani. În schimb, oamenii de la Vindem-Ieftin.ro intră zilnic în contact cu firmele producătoare și sunt văzuți altfel, nu ca o tipă pierdută în spațiu ce-și dorește tălpi armate șic pentru viitoarea ei casă.vindem-ieftin casa de comenzi

Un alt avantaj pe care îl oferă Vindem-ieftin.ro e faptul că au o echipă întreagă de consultanți cu răbdare să explice care sunt etapele prin care trece o construcție până să fie locuibilă, la cheie. Așa am învățat și eu despre un accesoriu ce ar putea revoluționa moda de tip retro: panglica. Și nu orice fel de panglică, ci una oțelită, folosită la trasarea axelor pentru fundația unei case. De fapt, tot prin intermediul discuțiilor, mi-am dat seama că musai trebuie să închiriez un buldozer și un excavator pentru etapa turnării fundației. De când am citit Femeia cu Părul Roșu a lui Orhan Pamuk, mă sperie săpăturile realizate manual. În romanul asta, un ucenic și un maestru fântânar sapă un puț și nu reușesc să dea de apă. Ucenicul frustrat, îl lasă pe maestru în tunelul lung de câțiva metri, într-o zonă aridă, fără țipenie de om în jur. Peste ani, se întoarce la locul abandonului, și e omorât. Mă gândesc că săpatul manual îi face pe oameni să se comporte ciudat și-mi doresc prea mult liniște chiar și în fundația casei mele.

O construcție e numai straturi: fundație – șanțuri, beton, conducte, cu ale lor pante și cote de ieșire/intrare, armătură, din bare striate, etrieri, sârme, fier gata fasonat, cofraje, placa de la cota 0.00, pietriș, membrană cu crampoane, plasă sudată, pereți, stâlpi, buiandrugi, grinzi, placă cofrantă, beton, șarpantă, cu coamă de armăsar roșcovan, căpriori (și nu ne referim în vreun fel la frații căprioarelor), popi și pene. După cum se vede, șarpanta e cea mai amuzantă, doar i-o spune și numele, e sharp, engl.= ”ascuțită”.

Rhona-10-Rouge-Ancien

Degeaba e o casă frumoasă, dacă nu e și funcțională, degeaba îmi imaginez eu ferestre cu baghete și vitralii sau băi spumoase la lumina lumânărilor dacă s-au construit pereții fără deschideri pentru ferestre cu tâmplărie PVC sau s-a omis adăugarea de țevi pentru racordul instalațiilor sanitare la apă sau canalizare.

tamplarie-pvc-forme-neregulate-adf-4-473x400

O casă perfectă e ca tenul fără imperfecțiuni al unei femei frumoase: e luminoasă (pentru că are instalații electrice), e bine hidratată (de la instalațiile sanitare), e plăcut să-i simți căldura din instalațiile termice și e bine pusă în evidență de un machiaj subtil și elegant, de o termoizolație de cea mai bună calitate, cumpărată cu cel mai bun preț, asortată cu tencuieli decorative și amenajări, interioare și exterioare, ca niște accesorii ce bucură privirea.

Pentru Spring SuperBlog2018

Reclame

Un gând despre „Cu banii aruncați pe fereastră, mai bine cumperi o fereastră

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s