

Este iar acea perioadă din an pentru iubitorii de film!
Premiile Academiei Americane de Film sau, pe scurt, Premiile Oscar se vor acorda în această noapte pentru cele mai bune producții cinematografice din anul ce a trecut. Cu o istorie ce începe în anul1929, cele mai cunoscute, mediatizate și controversate dintre premiile cinematografiei, Premiile Oscar 2023 și-au anunțat nominalizații încă din ianuarie, timp în care am văzut câteva dintre filmele nominalizate.
Cred că urmează una dintre cele mai echilibrate ediții ale Oscarurilor din ultimii ani, printre nominalizări numărându-se adevărate capodopere cinematografice și nume din lumea filmului care au toate șansele să scrie istorie.
The Banshees of Inisherin este, cu siguranță, cel mai bun film pe care l-am văzut în ultimul an și nu am decât cuvinte de laudă despre el. Este nominalizat la Oscar la categoria Cel mai bun film al anului și Cel mai bun scenariu original, pe lângă multe altele, și nu cred că există altul mai potrivit decât el pentru aceste titluri.
Mi-a plăcut tot la The Banshees of Inisherin: povestea, cadrul de desfășurare al acțiunii, personajele, jocul actorilor, accentul lor, scenele grotești și sângeroase, răsturnările de situație, stropul de mister și fantastic. Ce să mai, o capodoperă noir, o tragi-comedie tenebroasă.
Citește în continuare „Urmează Premiile Oscar 2023”Fiecare om ajunge în acel punct din viață când se oglindește în ceilalți și realizează că timpul trece mult prea repede (fiți atenți, vă rog, la delicatețea exprimării mele, nimeni nu a pomenit despre maturizat/îmbătrânit aici, nici nu o va face).
Se poate să fie momentul în care un copil îți spune ”tanti” sau ”sărumâna” pentru prima oară, când colegii mai tineri povestesc că au fost în club noaptea trecută, nu au dormit deloc și arată fresh, ca după o săpătămână de vacanță, iar tu ai dormit mai mult de opt ore noaptea trecută, ceea ce ți-a provocat dureri de spate și zici un ”hop ș-așa” când te ridici de pe scaun.
Se poate să fie momentul când realizezi că mulți dintre tinerii născuți după anul 2000 sunt deja majori și te privesc ciudat când le spui că tu ești din 1990 și un pic, e ca și când le-ai spune că te-ai născut la 1900 toamna, ești prăfuit ca o sticlă de vin ținută într-un beci rece pentru câteva decenii și vor trebui să te învețe cum să te conectezi la ”vifi” sau să apeși pe butoane imaginare pe o sticlă colorată, căci tu nu știi ce e un display.
Se poate să fie în supermarket, când te enervezi că iar au schimbat dinamica produselor, și tu trebuie să-ți refaci stocul de ulei și făină pentru că o să-ți faci de cap în weekend și o să prepari două feluri de mâncare și o duzină de brioșe, cât să ai pentru toată săptămâna.
Pentru mine, acel moment a fost când oamenii din jurul meu au început să se căsătorească și să aibă copii. Totul a început timid, cu două foste colege care s-au căsătorit imediat după terminarea facultății. Eh, și așa erau într-o relație din liceu, ce era să se întâmple?
Apoi, pe măsură ce te apropii de 30 de ani, vezi săptămânal pe rețelele de socializare că cineva a pus poze de la cununia civilă și te cheamă la nuntă, altcineva s-a logodit, două cupluri au nimerit în luna de miere în același loc și multe mămici și tot atâția tătici postează poze de la sesiuni foto profesioniste alături de bebelușii sau un pic mai măriceii lor.
Citește în continuare „Despre empatie, muncă, protecție, responsabilitate, iubire și apreciere”